Prea PUȚINE conținuturi, nu prea MULTE. Funeriu, semnal de alarmă față de PROVOCĂRILE programei școlare

Sistemul românesc de învățământ a suferit schimbări importante în perioada de după Revoluție, în funcție de cel care a deținut portofoliul de la Educație.

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a explicat, pentru MEDIAFAX, că între 1996-2000 a fost pusă la punct o articulare bună a programelor școlare și a formării cadrelor didactice.

„Tragedia a fost că în 2000 a venit la putere doamna Minciunescu care, din pix, a dezmembrat toată coerența respectivă. De atunci încă oamenii profesioniști se tot chinuie să repare acel păcat originar. Același personaj malefic pentru educație a distrus tot când a revenit la putere în 2012: masteratul didactic trebuia să fie o formare profesională de bună calitate și era prevăzut de Legea educației din 2011. Tot ea l-a blocat, slujind cu sârg interesele mafiilor universitare. Dacă se implementa așa cum era prevăzut prin lege, astăzi aveam în sistem 60.000 de profesorii bine pregătiți, care puteau să formeze o masă critică. Nici cu manualele nu a fost mai bine: editurile au fost incapabile să creeze un ecosistem sănătos al manualelor, iar revenirea pe picior la manualul unic se demonstrează că e un dezastru”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Funeriu.

Fostul ministru arată că Mircea Miclea a demarat un proiect de reformă curriculară pentru grădiniță (PRET), care a dus la un nou curriculum semnat de Cristian Adomniței, iar în 2010, el a aprobat reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului până la vârsta de 7 ani.

„O sursă a problemelor, și în ceea ce privește programele școlare, e legată de mafiile sindicale: chiar dacă profesioniștii fac programe bune, vin sindicaliștii și calcă totul în picioare pentru ca să „iasă normele”. Adică să mai punem o oră din materia X și să scoatem una din materia Y ca să aibă și profesorii de X o pâine nemeritată. Isteriile sindicale dăunătoare copiilor dar bănoase pentru sindicate sunt susținute de PSD, de aici vine și sursa unui anumit haos la gimnaziu și liceu. E o legendă că programele școlare sunt mult mai lejere în vestul Uniunii Europene și că tinerii noștri, odată ajunși acolo, domină tot: bacalaureatul în Franța e semnificativ mai greu ca cel din România și se dă din toate materiile. În Germania, la clasa a X-a de liceu de exemplu, sunt 39 de cursuri la 13 obiecte săptămânal”, spune Daniel Funeriu.

Conținutul multora dintre materiile predate în sistemul de învățământ românesc a rămas constant, potrivit fostului ministru al Educației. „La majoritatea materiilor, conținuturile sunt constante în timp: teorema lui Pitagora, structura atomului, legea lui Newton, gramatica sau structura celulei nu s-au schimbat. La istorie, geografie, științe sociale se schimbă tot timpul atât realitatea obiectivă cât și unghiul din care privim realitatea. La literatură se schimbă moda, apar noi abordări constant. Azi copiii sunt sensibili la Harry Potter și poate e mai util să le dai gustul lecturii cu ceva ce le place și să treci ulterior la lucruri mai grele. Așa că la majoritatea materiilor nu prea e de umblat la conținuturi, iar la unele e nevoie de o continuă revizuire. De exemplu, va trebui spus că Marea Britanie nu mai e în Uniunea Europeană”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Funeriu.

Fostul ministru al Educației este însă de părere că sunt prea puține conținuturi, nu prea multe.

„E o minciună de politician needucat să spui: „o să tai ore, o să tai teme, o să tai conținuturi, să nu se obosească copilașul și astfel va fi mai pregătit pentru viață”. Eu cred că avem prea puține conținuturi, nu prea multe. Poate nu sunt livrate optim, dar la nivel de volum, cred că livrăm prea puțin. Aud tot felul de „noutăți” gen „să dezvoltăm gândirea critică”; foarte bine, să o dezvoltăm, nu vrem să creștem roboței executanți, dar nu poate exista gândire critică dacă habar nu ai despre lucrurile pe care le… critici, dacă habar nu ai despre filosofia gândirii, despre reperele adânci ale lucrurilor pe care le expui. Când vorbim despre conținuturi ajungem întotdeauna la întrebarea încuietor-inchizitoare pe care o pun adepții „defrișării” conținuturilor atunci când vor să demonstreze că ceva anume e inutil: „la ce servește să îmi predea cineva teorema lui Thales (de exemplu)?” (…) Faptul că întrebarea „La ce servește, practic, în viață teorema lui Thales” nu are un răspuns concret, nu este defel un argument împotriva predării teoremei respective. Tot așa cum nu trebuie să ajungem în extrema unei aberante încărcări nu trebuie nici să facem din simplificare curriculară o obsesie”, a completat fostul ministru.

Referitor la maniera în care profesorii aleg să-și predea lecțiile, esențială este concentrarea pe mesaj, nu pe formă. „Centrarea discuțiilor pe natura suporturilor (manuale, tablete, telefoane smart sau prezentări powerpoint) este o aberație”, crede Funeriu.

„Manualul nu este biblia învățării, tableta nu este soluția miracol la dezinteresul copiilor și nici smartboardul nu te face mai smart. Esența calității livrării conținuturilor este profesorul. Cei mai buni profesori pe care i-am avut la liceu, atât în Franța cât și în România nu utilizau manuale. La facultate ce să mai vorbim. Consumăm inutil resurse focalizându-ne pe calitatea manualelor în loc să ne focalizăm pe calitatea profesorilor. Toata discuția despre manuale din Romania este aberantă pentru că pornește de la o concepție aberantă despre manual. Profesorul este cel care face diferența. E inutil să alimentăm cancanuri si subiecte periferice dar siropoase pentru presa, gen „manualul de sport”. Nimic nu se va schimba daca nu formăm cum trebuie profesorii. Or interesul pentru subiectul formarea profesorilor este acum zero”, a completat fostul ministru.

Daniel Funeriu critică, de aseemenea, lipsa examenelor la materiile predate în școli. „Problema esențială e că predăm materii la care nu se dau examene, deci se instituie, de facto, o programă paralelă, menită să-l facă pe elev să neglijeze materiile din care nu dă examen. Legea educației prevedea o schimbare și în ceea ce privește evaluarea, astfel încât elevii să beneficieze de o evaluare mai largă și nu doar de ce, reducătoare, a câtorva materii. Eu am făcut acea revoluție a onestității, prin introducerea corectitudinii la examenele de bacalaureat și de clasa a VIII-a care a schimbat semnificativ paradigma. Am mai introdus evaluările la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, care din păcate au fost fușărite de cei care au urmat și și-au pierdut esența”, a completat Funeriu.

Profesorii consultați de MEDIAFAX s-au plâns, la început de an școlar, în primul rând de subfinanțarea sistemului, de lipsa dotărilor din școli, dar și de temele pe care trebuie să le dea și de instabilitatea de la Ministerul Educației. O profesoară din Cluj a declarat că și mentalitatea unora dintre dascăli este depășită.